Fesoasoani tau tupe mo Iukureini - Lend-Lease XNUMXth seneturi
Meafaigaluega militeli

Fesoasoani tau tupe mo Iukureini - Lend-Lease XNUMXth seneturi

Ua masani le Peresetene o Iukureini Volodymyr Zelensky i auupega na tuuina atu e atunuu i Sisifo i se malae aŹ»oaŹ»oga i le itulagi o Rivne i le aso 16 o Fepuari, 2022. I le pito i luma o loŹ»o i ai le Stinger Dual Mount faŹ»apipiŹ»i puŹ»upuŹ»u anti-vaalele faiga.

I le taimi o le Taua Lona Lua a le Lalolagi, na mafai ai e le Allies tau le Axis Powers ona faŹ»amoemoe i le tele o sapalai a Amerika na tuŹ»uina atu i lalo o le feterale Lend-Lease Act na pasia ia Mati 11, 1941. O i latou na fa'amanuiaina i nei tiliva e tatau ona totogi na'o a'upega ma mea faigaluega na totoe i a latou punaoa pe a mae'a le taua, pe toe fa'afo'i mai. I aso nei, e mafai e le Vaegaau a Iukureini ona faŹ»alagolago i fesoasoani tutusa i tulaga tutusa, ae i luga o se faŹ»avae saoloto atoatoa (a itiiti ifo i le taimi nei).

I le aso 24 o Fepuari, na amata ai le osofaŹ»iga a Rusia e faasaga i Ukraine. O le a tatou le suŹ»esuŹ»eina le ala o lenei taua, faŹ»amatalaina manuia ma toilalo poŹ»o mea sese a itu auai i le feteenaiga. O le a tatou taulaŹ»i atu i le tuŹ»uina atu o auupega ma auupega (ae le gata i lea, sili atu mulimuli ane) o loŹ»o oŹ»o mai i luma ma pe a maeŹ»a le amataga o le taua mai atunuu i Sisifo malamalama lautele, ma lo latou taua mo le faagasologa o taua.

Le leo tele i luma o le afa

I le vaai atu i le faateleina o le vaaia o sauniuniga a le Vaegaau a le Malo o Rusia mo le osofaŹ»iga a Iukureini, na faŹ»amaonia aloaia e sui o malo ma auaunaga faŹ»apitoa a le Iunaite Setete ma Peretania Tele, o nisi o setete i Sisifo o sui o le North Atlantic Alliance. ua amatalia se fuafuaga e fesiitai atu i le itu Ukrainian sili atu auupega puipui ma meafaigaluega faamiliteli ia latou lava au faaauupegaina. O faŹ»amatalaga muamua e uiga i fesoasoani i le Vaegaau a Iukureini, lea na matauina i le aufaasālalau, na faia i Sisifo ia Tesema 2021 mai atunuu Baltic ma le Iunaite Setete. I le aso 21 o Tesema, i le taimi o se fonotaga a le ulu o le matagaluega o puipuiga, na latou faasilasila atu ai lo latou faamoemoe e tuuina atu le fesoasoani faamiliteli i Ukraine. Ae mo mea faŹ»apitoa, na faŹ»asalalau e le pulega o le Republic of Estonia ia Tesema 30 o Tallinn o le a tuŹ»uina atu i le Vaegaau a Iukureini (SZU) auupega ma pulufana. E tusa ai ma le saunoaga a Peeter Kuimet, o le ulu o le matagaluega o le galulue faatasi faava o malo o le Matagaluega o le Puipuiga o le Malo o Estonia, na faamoemoe Tallinn e auina atu FGM-148 Javelin anti-tank missiles ma 122-mm towed howitzers mai le Iunaite Setete i Ukraine. H63 (le igoa faŹ»apitonuŹ»u o le D-30, o le Estonian Defense Forces na faŹ»atau mai ia i latou i Finelani, lea, i le isi itu, na maua i Siamani, mai punaoa a le National People's Army o le GDR, lea na vave ona mafua ai faafitauli. , lea o le a talanoaina mulimuli ane). I ni nai aso mulimuli ane, na faamautinoa atu ai e le Minisita o le Puipuiga o le Malo o Latvia Artis Pabriks le Amapasa o Ukrainian i Riga Oleksandr Mishchenko o le a tuuina atu foi e Latvia auupega ma meafaigaluega i Iukureini, ma na ia taŹ»ua foi o lona setete na tulimatai atu i le galulue faatasi o pisinisi ma Ukraine. Ia Ianuari, o felauaiga o tagata soifua na tatau ona taunuu i Iukureini, ma mulimuli ane na tatau ona maua e le SZU le faŹ»aogaina o le Stinger Dual Mount anti-aircraft system e faŹ»aaoga ai FIM-92 Stinger missiles. O le fesiitaiga o pusa tutusa na faasilasilaina e le Republic of Lithuania (lea na sauni foi e fesiitai le Javelin anti-tank systems) - o le uluai Lithuanian Stingers na taunuu i Iukureini ia Fepuari 13, faatasi ai ma le tele o HMMWVs. O le mea moni, ina ia mafai ona faŹ»afeiloaŹ»i auupega mai fafo, e tatau ona maua e nei atunuu le faŹ»atagaga a le au faŹ»atau muamua - i le tulaga o le US State Department, e le o se faŹ»afitauli, o le maliega tutusa na tuŹ»uina atu ia Ianuari 19 o lenei tausaga.

O Peretania na faŹ»aalia se tulaga sili ona lelei o faŹ»asalalauga - i totonu o ni nai itula talu ona maeŹ»a le faaiuga a le malo, o le vaega muamua o auupega na auina atu i Iukureini i luga o le vaalele C-17A mai le 99th Squadron o le Royal Air Force.

O le Iunaite Setete, i le isi itu, na faamaonia le $ 2021 miliona i fesoasoani a le militeri i Ukraine ia Tesema 200, ma na talosagaina e le au faipule o le GOP le isi afa piliona. AŹ»o leŹ»i amataina le taua, na maua e le NWU ia le itiiti ifo ma le 17 uta o auupega ma pulufana ma le mamafa atoa e tusa ma tone 1500. O le tele o fesoasoani a le militeri Amerika na taunuu i le malaevaalele o Boryspil e latalata i Kiev i luga o le vaalele faŹ»atau pisinisi Boeing 747-428. . Ona o le maua lelei o mea pueata ma lona tulaga maualuga, e mafai ona e mautinoa i totonu o nisi o uta. Mo se faŹ»ataŹ»itaŹ»iga, i le aso 22 o Ianuari, na maua ai e Iukureini ia Javelin anti-tank missiles, ua lauiloa e le militeri Ukrainian (e oŹ»o mai i le faaiuga o le 2021, aŹ»o leŹ»i tuŹ»uina atu lenei faŹ»amatalaga, na maua e Iukureini le 77 BPUs ma le 540 ATGMs), faŹ»apea foŹ»i ma grenade launchers ma. anti-sima warheads M141 BDM, lea ua uma ona fou (o aoaoga muamua na faia i le vaiaso mulimuli o Ianuari). E le o iloa pe fia ni roketi ma grenade launcher sa i ai; o le mea mulimuli e talitonuina e silia ma le selau.

Na tuuina atu e Peretania fesoasoani tele ma vave ia Ukraine. Failautusi o le puipuiga a Peretania Robert Ben Wallace i le aso 17 o Ianuari o le tausaga nei. na ia faasilasila atu o le a tuuina atu e lona malo ia Ukraine ni auupega. O nei mea e tatau ona i ai, i ana upu, "faiga e puipuia ai le tane" - na manatu o nei mea e mafai ona faŹ»aaogaina AT4 grenade launchers poŹ»o NLAW poŹ»o Javelin missile system. I le aso lava lea, na tuŹ»uina atu ai e le British Boeing C-17A Globemaster III le uta muamua o uta i le malaevaalele e latalata i Kiev. O lenei faŹ»amatalaga na vave faŹ»amaonia, ma o le vaalele a Peretania na matua aoga lava ia Ianuari 20, na faŹ»asalalau ai e le Matagaluega o le Puipuiga a Lonetona le fesiitaiga o le 2000 NLAW (e oŹ»o atu ia Ianuari 19, e valu C-17A na auina atu i Ukraine). Na taunuu mai faiaoga ma auupega, oe na vave amata aŹ»oaŹ»oga faŹ»apitoa (na latou tuŹ»uina atu foŹ»i ni faŹ»amatalaga faigofie i le faŹ»aaogaina o fana e le faŹ»aaogaina i Ukrainian), ma Ianuari 25, na amata ai aŹ»oaŹ»oga faŹ»apitoa i le faŹ»aaogaina o fana e le faŹ»aaogaina. E taua le faaopoopo atu i aso na sosoo ai, o le tele o vaalele felauaiga a le militeri mai Peretania na tulaueleele i Iukureini, ae o le a le mea na i luga o le vaa (sili atu NLAW, isi ituaiga o auupega, pulufana, vailaau?) E le o iloa.

I le isi itu, na faalauiloa ai e le pulega a Kanata ia Ianuari 26 o le a latou tuuina atu fesoasoani faamiliteli ia Ukraine i le aofaiga o le 340 miliona tala Kanata, faapea foi ma le isi 50 miliona fesoasoani alofa, ma isi. O se vaega o nei tupe e tatau ona faaaoga e faalauteleina ai aoaoga misiona na faia talu mai le 2015 e le au a Kanata i Ukraine (Operation "Unifier"). O tagata Kanata na tatau ona faŹ»ateleina le aŹ»oaŹ»oga mai le 200 i le 260 tagata faigaluega, ma le avanoa e faŹ»alautele atili ai i le 400 tagata. O la latou misiona na tatau ona tumau seia oŹ»o i le itiiti ifo i le 2025, ma o le aoga o loŹ»o faŹ»amaonia e le mea moni e faapea i le 2015-2021 toetoe lava 600 33 Ukrainian alii militeri maeŹ»a sili atu nai lo 000 vasega. E tusa ai ma le aufaasālalau a Kanata, sa tatau foi ona maua e Iukureini ni auupega e tusa ma le 10 miliona tala Kanata e ala i le musu e tuuina atu auupega i Kurds. I le aso 14 o Fepuari, e ese mai i le tulaga muamua o pulega a Kanata, na faŹ»asalalau e le Matagaluega o le Puipuiga a le AtunuŹ»u le lafoina o auupega laiti, mea faŹ»aoga ma le 1,5 miliona tamaŹ»i auupega e tusa ma le 7,8 miliona tala Kanata. O felauaiga na taunuu i Iukureini i le aso 20 ma le 23 Fepuari i luga o le Royal Canadian Air Force C-17A.

O atunuu o "konetineta" Europa sa faamoemoe foi e tuuina atu le lagolago lautele. O nisi na taumafai malosi nai lo isi. Mo se faŹ»ataŹ»itaŹ»iga, i le aso 24 o Ianuari, na faasilasila ai e le Palemia Czech Petr Fiala o le a ia tuŹ»uina atu fana i Ukraine, ma fai mai o le maliliega aloaia i lenei mea o le a na o sina taimi. I le isi itu, na faamanino mai e le Minisita o le puipuiga a Czech Jana Chernokhova o loo tatou talanoa e uiga i le 152 mm fana. I le aso 26 o Ianuari, na taŹ»ua ai e le failauga o le Matagaluega o le Puipuiga a Czech, Jakub Fajor, o le a tuuina atu e le Czech Republic ia Iukureini 4006 152-mm fana fana i le isi lua aso. E taua le maitauina e leŹ»i totogia e Iukureini se Hryvnia e tasi mo le fesoasoani e tusa ma le 36,6 miliona pale Czech (e tusa ma le 1,7 miliona tala Amerika). Na faŹ»afeiloaŹ»i e le Czechs le mataupu i se auala sili ona manaia mai se vaaiga faŹ»apitoa - o le tuŹ»uina atu o auupega i Iukureini na faŹ»atalanoaina ma sui o le Aufaigaluega Lautele a le Czech Armed Forces, ma o le faagasologa o le tuŹ»uina atu o auupega lava ia e tatau ona mataŹ»ituina ma su'esu'eina e tagata faigaluega fa'alavelave o lo'o galulue i le Matagaluega o le Va i Fafo. O le tuaoi o le Czech Republic, o Slovakia, na ia faailoa atu le siitia atu i Iukureini o ni taavale paionia se lua e iai le Božena 5 mine trawls ma meafaigaluega faafomai. O le tau atoa o le afifi e tatau ona 1,7 miliona Euro, o le faaiuga na fofogaina ia Fepuari 16 e le Minisita o le Puipuiga o le Slovak Republic, Jaroslav Nay. Tenimaka ma Netherlands "e leŹ»i taofiofia" le auina atu o auupega i Iukureini (ae i le tulaga o pulega o le Malo o Netherlands, sa i ai se suiga i le tulaga, e pei ona latou finau muamua o le auina atu o auupega i Kiev e mafai ona "taŹ»itaŹ»ia ai escalation"), ma na faasilasila mai e le Malo o Tenimaka o le a auina atu fesoasoani a le militeri e tusa ma le 22 miliona Euro.

Faaopoopo i ai se faamatalaga